Victoria lor

„Uite aici ce spun eu, eu am fost în Israel, să ştii, am fost acolo chiar vara trecută. Au dreptate cei care spun că pământurile Israelului înverzesc, că renasc, exact ca pasărea Phoenix, din cenuşă, din deşert – în cazul ăsta; exact aşa se întâmplă, asemenea cum stă scris în Profeţii. Dar iarba de-acolo nu arată deloc la fel cu iarba asta a noastră. Ia uită-te aici, asta e o iarbă adevarată – aici! Aia de-acolo parcă ar fi artificială, exact aşa cum îţi zic eu, e prea îngrijită, cultivată, bibilită, sulemenită, şi aşa mai departe. E ca şi când tot ceea ce se realizează aici, acolo se împlineşte. Ştii cum interpretez eu toată chestia asta? Asculta-mă, te rog. E frumos să vezi un landscape impecabil, gazonul englezesc de pildă; un verde fără de pete, tufişuri iluminate; luminişuri impuse; boscheţi altoiţi. La urma urmei, e vorba de o pădure fără uscături, dar chiar ai văzut tu pădure fără de uscături?! Unde să existe aşa ceva în mod natura?! Nu e ceva fals? Să-ţi spun eu : E prea multă lucrătură; un ceva artificial. Şi asta nu mai e deloc natură, nu mai e nimic natural – pentru că aici se întâmplă naturalul, în România! Ca şi când ai elimina suferinţa, sau respinge, ceea ce e un fals, pentru că, prima condiţie a naşterii este exact durerea, adică chiar suferinţa. Ştii de ce am fost în Israel? Am eu nişte semne, îmi spune mie cineva să mă duc să văd : toate cele ce se întâmplă aici, acolo se realizează. Cum adică? E simplu : suferinţa de aici, acolo se împlineşte. Uite, ca să înţelegi, îţi zic pe limba ta : dacă noi ne-am apuca să contruim aici, acolo s-ar dărâma; dacă noi am fi fericiţi aici, acolo nefericirea s-ar adânci; dacă noi am câştiga aici, acolo ei ar pierde; dacă noi am pleca de aici, acolo alţi oameni care vor cu totul altceva îi vor invada. E ca în vasele alea comunicante : tot ceea ce noi suferim aici, acolo se împlineşte, se întâmplă invers. Cu alte cuvinte, suntem condamnaţi la nefericire şi tocmai din cauza asta noi suntem extraordinari de fericiţi, dar fără ca să ştim asta. Încă o dată, mă repet : lupta e a noastră şi victoria e a lor! Dar nu ai tu cum să înţelegi asta, poate mai târziu.”