Reîntoarcerea

Standard

Câţiva bărbaţi mai tineri începuseră să şuşotească : “E nebun, a înnebunit, de aia nu are nici un semn pe trup! Unde-s însemnele jertfelnice? Minte!”. Şi, cum înţelepţii aplecau urechea la rumorile poporului, unii dintre ei clătinau, şi ei, din capete, a îndoială. Un rău nu poate fi vindecat prin acelaşi rău, nu? Să se întoarcă!? Nu. O neghiobie!

Moş Mătran, cel mai bătrân dintre ei, nu prea mai vedea şi nici n-auzea aşa de bine. Însă îşi făcuse, dintr-o tulpină de cucută la care ataşase nişte pâlnii din căstane (dovlecei sălbatici, nu castane din alea pe care le ştii tu!), un aparat de captat sunetele pe care-l muta cu greutate spre gura vorbitorului. Era senil de mult, dar se pare că acuma se află într-o criză de luciditate, pentru că a zis : “Seminţele, alea, când le sameni nu încolţesc? Şi, când cresc, nu rodesc? Păi, de ce? Nu ca să devină, la loc, seminţe?”. Câtă logică! Ce înţelepciune! Nu mai conteneau înţelepţii Raiu-lui să se mire. Cine n-are bătrân să şi-l cumpere! – de-atunci zicala asta. Raiu, da, aşa se numea grupul de bătrâni, de înţelepţi, de iniţiaţi care luau deciziile cele mai importante pentru comunitate (că iaca, folosesc şi eu cuvinte din lemn); că doar nu vor fi vorbit chiar în limba noastră de-acuma; şi erau întotdeauna în număr impar : şapte, nouă, doisprezece, că ziceau că întregul îl realiza întotdeauna Dumnezeu, domnul Zeu, ei nu trebuie decât să recreeze, în mic, Creaţia Lui. Dar asta e o altă poveste…

Şi-a continuat Goran, prinzând curaj că era crezut, spunându-le că reîntoarcerea asta nu trebuie să se facă aşa, de-a lelii. Prima : să nu se uite nimeni îndărăt, că dacă te-ai uitat, însemnează c-ai uitat ceva acolo (observă, te rog, jocul de cuvinte : uitat, uitătură! Ei, ce zici!?); şi-a doua : să nu vorbească nimeni, că răul, în starea asta în care se află ei, pătrunde în lume prin vorbe şi dacă tac cu toţii e ca şi când i-ai închide celui rău poarta (sau uşa) în nas, să nu aibă pe unde intra. Altfel spus şi în completare, regresul trebuie să compună un ritual, dacă nu aşa, vor lua cu ei părţi dintr-un prezent imposibil de regenerat. Şi au făcut recensământul, ca nu care cumva să rămână vreunul pe-acolo, sau să se rătăcească pe drumuri.

Comentariile nu sunt permise.